You are currently browsing the monthly archive for octombrie, 2008.
Nu cred ca m-am gindit pina acum (acum, in termeni generalizanti, insemnind un spatiu temporar de aproximativ un an, mai mult chiar nu mai tin minte) ca jurnalismul ar putea macar aspira la pozitia de subdiviziune a artei… jurnalismul ca arta… si totusi…
si totusi, Paun si Albu (tradus ca la noi la tara), fac, de ceva mai bine de un an, arta jurnalistica in serile saptaminii… nu in week-end ci joia sau miercurea, nu in prime-time ci la 23.15… o emisiune de aproximativ 45 de minute pe parcursul careia, cu ajutorul a 2, 3 sau 4 invitati, se dezbat 2, 3 sau 4 teme… teme din arealuri diferite, pe tonuri diferite, unele amuzante, altele infinit de serioase si cu repercursiuni pina in “camera a doua” (asa s-ar numi camera lor legislativa), teme pentru baieti, teme pentru fete… invitatii variaza si ei elegant: de la ministru-presedinte (prim-ministrul lor) la rapper-ul de baza, de la director de spital aflat in cadere libera in media din cauza falimentului spitalului pe care il conduce la scriitoare minata de tristete atit de departe incit impleteste pe acordurile variatiunilor goldberg una din cele mai triste carti pe care le-ar putea scrie o mama: cartea-memorie a fiicei ei moarte (cit oare s-a tradus din anna enquist in romana?)…
imaginati-va o masa rotunda (dedesubtul careia, am aflat intre timp, e atit de plin de cabluri si stechere incit nimeni nu are voie sa se miste de la masa), doua personaje in fundal (vezi poza) si cite doi invitati la stinga si, respectiv, doi la dreapta… un studio mic, cu audienta live, cam 30 de persoane… lumina clara si egala… cele doua gazde, peacock and whiteman, incep cu un invitat, tonul este incredibil de civilizat, dialogul este extrem de relaxat… iar intrebarile pot fi amuzante, banale sau doar informative… modul in care un invitat este “interogat” este construit ascendent, intrebarile isi pierd pe parcurs din inocenta si ajung, undeva dupa 10 minute la un fel de agresiune simpatica, care reveleaza si formuleaza secrete bine ascunse pina la momentul cu pricina… tensiunea creste si ea, cei doi “amfitrioni” (ce cuvint dobitoc!) pluseaza, mai pun niste sare pe rana, inca o intrebare, nu ai unde sa fugi, nu ai cum sa-l pocnesti pe paun ca esti in direct, witteman ii sare in ajutor, pina la urma confesezi ca nu mai poti si, gata!, toata olanda stie acum adevarul si miine esti prin ziare la tot felul de rubrici ciudate… si hopa witteman se adreseaza cu rapiditate invitatului din fata ta, ce bine ca ai scapat de camera, de ce dumnezeu am acceptat sa vin???
invitatii sint liberi sa puna intrebari celorlalti invitati sau gazdelor, dialogul este cu adevarat deschis, nu se catalogheaza nimic si nimeni, nu se folosesc atribute care ar putea sa denigreze vreu tert sau sa raneasca vreo mindrie sau vreun suflet… impresia generala este: orice probleme ar putea aparea, atita vreme cit sintem impreuna si vorbim si ne ascultam unul pe celalalt si ne raspundem si folosim logica si bunul simt mai mult decit silogismul, nu poate fi decit bine si va fi cu siguranta loc pentru noi toti in spatiul social in care traim si pe care, de voie de nevoie, trebuie sa-l impartim…
rapper-ul olandei, mindria allochtoon-ului de pe aici, ali b., a creat un mic scandal la emisiunea lui pauw si witteman cind l-a tutuit in direct pe d-l minister-president, jan peter balkanende, invitat si el (ironic, he?)… i-a spus “tu” de o mie de ori, fara sa-l intrebe dinainte daca i se permite… toata olanda a sarit de fund in sus ca cum adica, regina i se adreseaza lui balkenende cu “dumneavoastra” si vine pustilica asta si ii spune “tu” ca si cum ar fi rapp-uit impreuna, in miez de noapte, prin aburi de hasis si marihuana, vreme de cel putin un mandat electoral… dar asta este din partea anecdotica a emisiunii…
stiu intre timp ca intrebarile (sau ma rog, o parte din ele) le sint “soptite” in ureche de catre cineva ascuns ochilor nostri si care urmareste un plan diabolic bine (super-bine!!!) pus la punct de niste profesionisti pe care eu i-as numi (in grup) guvern interimar al oricarei tari care deraiaza prin tranzitii, oligarhice sau nu, conduse de un parlament dubios ai carui membri se lasa cumparati si vinduti si imbatati si sedusi de bani, femei, santaje si de tot felul de alte raspunsuri la multiplele lor nevoi… cum bine ati priceput, e vorba si de romania…
fiecare emisiune se incheie intr-un ton extrem de pozitiv, fiecare dintre invitati are dreptul la o ultima remarca, un ultim zimbet, o ultima gluma… este locul unde, daca existi, vei fi invitat… este locul care diagnosticheaza olanda de azi, de foarte azi, olanda lui 2007-2008-2009: o tara evoluata, cu oameni nu la fel de inteligenti dar cel putin la fel de civilizati…
pauw en witteman: hoedje af en dank u wel!
da, de fapt eu scriu… doar ca mai mult in gind decit pe hirtie si mai mult pe hirtie decit in spatiul bloggistic… asta imi este scuza primara…
cea secundara este ca ma ocup de contabilitatea firmei momentan… da, da… fac si asta oricit as vrea sa deleg altcuiva aceasta obositoare, plictisitoare, omoritoare activitate…
am revenit acasa de aproape o saptamina… de atunci stau in casa, la calculator, carte, televizor si cind nu citesc, calculatoresc sau ma uit la vreun film, imi pling de mila… si nu ies din casa decit cu masina (iute!!) la supermarket… am o dilema mare, de aceea si scriu aici, acum: cum sa fac sa nu imi mai pling de mila si sa decid sa plec din tara mea surogat inapoi in tara mea de bastina???
greu…
